Probabil fac parte din persoanele mai norocoase care fac putin pana la locul de munca si care se trezesc mai tarziu decat altii, dar mai devreme decat ceilalti. Si pentru ca nu am chef sa ma enervez in fiecare zi, aleg cea mai facila metoda de transport - metroul. Rapid, nu foarte curat, dar mai curat decat RATB-ul, si mai putin costisitor decat masina proprie (cu care am facut zilele trecute niste depasiri de camioane pe serpentine de ziceai ca sunt in NFS). Sope, drumul meu de zi cu zi este cam acelasi, asta daca nu-mi tuna mintea sa merg prin oras dupa munci. Dimineata in metrou, dupa-amiaza in metrou. Si cum oamenii se plictisesc in metrou, fiecare isi gaseste o ocupatie. Pot spune cu mandrie ca pana ajung la munca deja am facut revista presei in metrou, nici nu mai trebuie sa astept sa se incarce paginile ziarelor pe net. Oricum, nu ca raman cu ceva din revista presei din metrou, deoarece majoritatea nu citesc decat Click, Cancan si Libertatea, iar pentru mine aceste ziare nu sunt altceva decat imagini care iti atrag ochii. Altii prefera sa asculte muzica, ceea ce mai fac si eu din uneori, in special atunci cand nu vreau sa aud comentariile badaranilor de "uite-o si pe asta", "cum e imbracata aia", "papusa ai nr de telefon", "ce mai faci draguta" sau "parca te cunosc de undeva".
Insa cea mai mare nedumerire a mea este cum poti citi o carte in metrou. Am incercat si eu acest sport extrem de cateva ori, mai mult din curiozitate. Pur si simplu eu nu inteleg nimic din ce citesc in metrou pentru ca mereu se gaseste o tanti care sa-si dezvaluie reteta secreta de ciorba sau ii povesteste "'lu colega" ce a zis alta colega sau ce face "ala micu'" la scoala. Nu inteleg cum citesc oamenii aia multi carti in metrou si par foarte prinsi de lectura, mai ca zici ca sunt la biblioteca sau intr-un colt retras unde exista numai ei si cartea. La mine nu s-a imbinat deloc Kafka sau Kant cu supa de galuste si ciorbita de perisoare.
