24 martie 2011

Din amintiri



14 comentarii:

  1. :)
    Frumos! Vreau si eu sa "olaresc".
    De fapt... vreau sa fac multe lucruri si in final resusesc sa fac atat de putine.
    Poate inventeaza cineva (nu teorie) un surplus de timp sa ni-l ofere precum oxigenul, sa ne putem bucura mai mult de ceea ce am vrea sa facem si nu putem pentru ca timpul este atat de "limitat".
    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Schopenhauer spunea: "Ar trebui sa putem cumpara timp ca sa putem citi toate cartile pe care le cumparam". Nu vi se pare actual?!?
    Si pare valabil pentru orice ne propunem sa facem...
    Fotografiile sunt minunate, felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  3. @andreiraduM - In primul rand bine ai venit la comentat! :) Si eu am atat de multe planuri (totusi olaritul nu se numara printre ele, nu stiu daca m-as descurca, cred ca as incurca borcanele pe acolo) si timpul parca imi curge printre degete. Din pacate, traim in secolul vitezei :(

    RăspundețiȘtergere
  4. @Luci - Multumesc pentru vizita si aprecieri! Schopenhauer (si nu numai el, ci majoritatea filosofilor) este mereu actual. La mine se aplica foarte exact zicala lui, si la propriu, si la figurat :P

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi place tare mult a doua fotografie. Is maini lucrate, murdare de lut, foarte expresive si foarte pline de poveste. Frumos.

    RăspundețiȘtergere
  6. Si mie mi-ar place sa practic acest mestesug.Poate, odata ,mi se va indeplini visul.

    RăspundețiȘtergere
  7. timpul este cel mai mare dusman al omului daca il ignori, dar si cel mai bun prieten daca stie sa il foloseasca, imi spunea cineva. Sa ne bucuram de timpul pe care il avem, nu trebuie sa il cumparam.
    femeia din imgine nu si-a cumparat timpul, ea il traieste, se foloseste de el, ii da forma.

    RăspundețiȘtergere
  8. Asa cum tu creezi, adunand franturi de viata intr-o oglinda a realitatii, asa si aceasta doamna da viata unor unelte, care devin din ce in ce mai rare, pentru ca, din pacate, mestesugul in sine nu mai are cautare, iar unealta, usor, usor, este inlocuita de altele automatizate, lipsite de suflet.
    Numai bine! O Bunavestire binecuntata!

    RăspundețiȘtergere
  9. @Ioana - A doua este si favorita mea, tocmai pentru motivul pe care l-ai expus... maini muncite, care fac minuni si scot la iveala lucruri frumoase.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Angi - Este greu pana incercam... Eu zic sa iei initiativa daca iti doresti acest lucru, cu siguranta este o activitate relaxanta :) Din pacate, asa cum ziceam si mai sus, eu cred ca as fi un dezastru la olarit :))

    RăspundețiȘtergere
  11. @Costin - Mare dreptate ai si totusi nu stiu cum se face ca timpul este mereu inaintea mea si eu alerg ca bezmetica dupa el, cu toate ca nu-l ignor...

    RăspundețiȘtergere
  12. @alexandrescudani - Pe mine, sincer, m-a emotionat cand am vazut-o... Statea acolo tacuta si muncea, nu baga in seama trecatorii, nimic din ce era in jurul ei, pur si simplu era cufundata in lumea ei. As vrea sa ma pot detasa mai des si eu!

    RăspundețiȘtergere
  13. Or fi poze de la Marginea? Daca nu ai fost inca pe acolo, ti-l recomand cu caldura.

    RăspundețiȘtergere
  14. Din pacate, nu este la Marginea. Ar fi fost frumos sa fie de acolo! Este fix din centrul capitalei :)

    RăspundețiȘtergere